- darama
- причесывание, расчесывание.
Азербайджанско-русский словарь. — Баку. Х. Азизбеков. 1984.
darama
Смотреть что такое "darama" в других словарях:
dărâma — DĂRÂMÁ, dărấm, vb. I. tranz. 1. A doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi. ♦ refl. A se prăbuşi, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna (1). ♦ A demola o clădire (veche). 2. (Rar) A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr un… … Dicționar Român
darama — (Yardımlı) tarım. – İpi darama elə ki, yaxşı olsun … Azərbaycan dilinin dialektoloji lüğəti
darama — «Daramaq»dan f. is … Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti
demola — DEMOLÁ, demolez, vb. I. tranz. A dărâma o construcţie sau un element de construcţie (desfăcând piesă cu piesă). – Din fr. démolir. Trimis de claudia, 11.07.2004. Sursa: DEX 98 A demola ≠ a clădi, a construi, a dura, a zidi, a edifica Trimis de… … Dicționar Român
nărui — NĂRUÍ, nắrui, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) dărâma, a (se) surpa, a (se) prăbuşi; spec. a (se) ruina. ♦ refl. (Despre fiinţe) A se prăbuşi cu toată greutatea corpului; p. ext. a muri (prăbuşindu se). – et. nec. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
prăbuşi — PRĂBUŞÍ, prăbuşesc, vb. IV. refl. şi tranz. 1. A cădea sau a face să cadă brusc şi cu zgomot (de la înălţime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma. ♦ refl. fig. A decădea. ♦ (Despre ape) A cădea de la înălţime, a curge… … Dicționar Român
surpa — SURPÁ, surp, vb. I. 1. refl. (Despre maluri, povârnişuri etc.; la pers. 3) A se prăbuşi prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui. ♦ tranz. A doborî la pământ; a nimici, ruina. 2. tranz. fig. A răsturna pe… … Dicționar Român
Espèces extra-terrestres de Ben 10 — Cet article concerne toutes les espèces extra terrestres de l univers de Ben 10, aussi bien celles dont font partie les aliens en lesquels Ben Tennyson se transforme que celles qu il affronte ou rencontre. Pour les aliens en lesquels il se… … Wikipédia en Français
doborî — DOBORÎ, dobór, vb. IV. tranz. 1. A da jos, a culca, a răsturna, a dărâma (la pământ). 2. A face să se desprindă şi să cadă din locul unde este fixat, atârnat, agăţat. ♦ A face să cadă o fiinţă sau un obiect care zboară sau pluteşte în aer. 3. A… … Dicționar Român
dărâmare — DĂRÂMÁRE, dărâmări, s.f. Acţiunea de a (se) dărâma şi rezultatul ei; doborâre; distrugere, nimicire, surpare, ruinare. [var.: (reg.) dărmáre s.f.] – v. dărâma. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dărâmare ≠ clădire Trimis de siveco … Dicționar Român
dărâmător — DĂRÂMĂTÓR, OÁRE, dărâmători, oare, s.m. şi f. (Rar) Persoană care dărâmă. – Dărâma + suf. ător. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dărâmătór s. m., pl. dărâmătóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
